Peștera cu Apă de la Moară, este situată pe teritoriul comunei Moneasa, Județul Arad, în grupa Munților Apuseni, masivul Codru-Moma, Bazinul hidrografic al Văii Moneasa, care este afluent al Crișului Alb. Aceste zone carstice din această regiune, sunt în general condiționate de contactul dintre calcarele și dolomitele triasice cu alte roci care au favorizat apariția fenomenelor carstice. Cercetările hidrogeologice din zonă au evidențiat prezența unui sistem hidrogeologic vast, marcările efectuate cu trasori demonstrând și străpungerea hidrogeologică Ponorul Tăul Bivolilor/Peștera de la Merezerie – Peștera cu Apă de la Moară. Explorarea și cercetarea acestei peșteri, a fost realizată de către Membri Clubului de Speologie Liliacul Arad, care au realizat şi prime ridicări topografice, în anul 1976 fiind cartografiate 2012m de galerii. Pe lângă dezvoltarea semnificativă comparativ cu restul peșterilor din regiune, în această peșteră au fost observate acumulări semnificative de cristale de aragonit, urme de faună fosilă (grifade) cât şi colonii de lilieci. Datorită importanței sale, Peștera cu Apă de la Moară a continuat să fie în atenția speologilor arădeni, care în urma degradărilor produse de vizitatorii neavizați în vara anului 1985, au montat prima poartă de protecție în zona intrării. Din punct de vedere geologic, Peștera cu Apă de la Moară face parte dintr-un sistem de peșteri care constituie o străpungere a unui mic masiv de roci carbonatice intens carstificate şi fracturate, localizat între localitățile Rănușa, Moneasa şi Slatina de Criș. Peștera este formată dintr-o serie de galerii active, subfosile şi fosile, labirintice, dispuse pe 4 nivele disticte şi două nivele intermediare, majoritatea fiind dezvoltate pe niște fracturi majore, având aspect de diaclaze. Activul care se revarsă prin intrarea Peșterii cu Apă de la Moară, pătrunde în subteran prin Ponorul Tăul Bivolilor/ Peștera de la Merezerie, cu o dezvoltare de 538 m, conexiunea dintre cele două cavități nefiind realizată până în prezent. Pe lângă acestea, în zonă au mai fost identificate încă trei cavități de dimensiuni mai modeste, care probail fac parte din acelaşi sistem şi anume Peștera Uscată de la Moară, Grota din Cariera Veche și Avenul cu Dop.
provinciacrisana 